forumoisilortodox.MyForum.ro

ioandrei · Junior 2 Data inscrierii: 20/Feb/2011 Mesaje: 30

Eu doresc ca de astazi sa citesc zilnic si sa ma gandesc la viata placuta lui Dumnezeu a celor dinaintea noastra. De aceea, aici voi trece dupa calendar invatatura si viata Sfintilor pentru a fi mai usor si altora ce vor acelasi lucru.

ioandrei · Junior 2 Data inscrierii: 20/Feb/2011 Mesaje: 30

Luna martie in 13 zile:

Intru aceasta zi, cuvant despre un preot, care slujea cu ingerii

Spunea un oarecare staret, ca a fost un preot sfant si curat, iar, cand slujea Liturghia, vedea ingeri de-a dreapta si de-a stanga sa. Dar, el deprinsese slujba Liturghiei de la eretici, pentru ca era neinvatat si neiscusit la dumnezeiestile Taine si la cuvinte. Deci, cand slujea Liturghie, in neiscusinta si nerautate zicea si ceea ce era gresit si nu stia aceasta. Iar, dupa purtarea de grija a lui Dumnezeu, a venit la dansul un oarecare diacon, care stia dumnezeiestile Scripturi. Deci, s-a intamplat preotului acestuia, fiind diaconul de fata, de a facut Sfanta Liturghie. Si a zis diaconul catre preot: "Acestea pe care le zici, nu sunt ale credintei celei drepte, ci eretice sunt, adica ale potrivnicului lui Hristos". Insa preotul nadajduindu-se ca vedea pe Sfintii ingeri cind slujea, nu lua aminte la cele zise de diacon. Iar diaconul nu-l slabea pe el zicandu-i: "Parinte, te ratacesti, pentru ca Biserica ortodoxa a lui Dumnezeu nu primeste pe cei ce zic cuvintele acestea".

Deci, dupa ce a vazut preotul ca in acest chip este ocarat si mustrat de diacon, pe cand slujea chiar Liturghia, si a vazut, dupa obicei, pe Sfintii ingeri in preajma sa, atunci i-a intrebat pe ei, zicand: "De vreme ce diaconul acesta ma ocaraste pe mine, ce trebuie sa fac ?" Si i-au zis ingerii: "Sa te lasi, ca bine te sfatuieste". Iar preotul a zis: "Dar voi, de ce nu mi-ati spus mie ?" Zis-au lui ingerii: "Dumnezeu a randuit ca oamenii, pe oameni sa-i indrepteze".

ioandrei · Junior 2 Data inscrierii: 20/Feb/2011 Mesaje: 30

Intru aceasta zi, cuvant al Cuviosului Parintelui nostru Palladie, despre nevointi.

Zis-a Cuviosul, Parintele nostru. Palladie, catre fratii cei ce veneau la dansul: Fiilor, vremea Sfantului post sa o pazim bine si cu rabdare. Sa ne nevoim acum putin, ca in veci de bunatatile cele mari sa ne indulcim. Vedeti pe mucenici, vedeti pe postitori, cum, cu neslabire, au rabdat, cum, barbateste, nevoindu-se, s-au incununat. Ca ne minunam de rabdarea lor totdeauna, cum, mai presus de firea omeneasca, au fost; unii, adica, cu ochi scosi, iar altii taierea mainilor si a picioarelor au suferit, pe unii cu foc i-au ars, iar pe altii in mari si in rauri i-au afundat de vii, si ca pe niste facatori de rele, i-au pierdut, iar pe altii, fiarelor sangeroase i-au dat. Si, acestia toti, laudand pe Dumnezeu, au rabdat. Si pe cat de numeroase munci asupra Sfintilor mucenici si postitori aducea diavolul, pe atat ei, mai vartos, nevoindu-se, neputinta trupeasca, prin duhovniceasca barbatie, au biruit-o si bunatatile cele nadajduite, asemenea ca si darurile, de la Dumnezeu le-au luat.

Ca nu fara de minte s-au ostenit, nici uitate sunt chinurile lor inaintea lui Dumnezeu, ci i-a laudat in ceruri si i-a proslavit pe pamant si le-a daruit a savarsi faceri de minuni, a lumina orbii, a curati leprosii, a izgoni dracii, a vindeca bolile. Si, deschizandu-le usile ceresti, la vesnica viata i-a dus pe dansii, in Ierusalimul cel de Sus, unde este vesnica veselie. Drept aceea, rogu-va pe voi, fratilor, sa nu ne lenevim de a noastra mantuire, nici sa deznadajduim pentru pacatele noastre, pentru ca Hristos este Cel ce curateste pacatele noastre; macar, de acum, sa parasim toate lucrurile cele rele: minciuna, clevetire, mania, iutimea, imbuibarea, betia, desfranarea, pomenirea de rau, nemilostivirea, furtisagul, razboaiele si de toate, intru care este pieirea sufletului. Si de faptele cele bune, sa ne apucam cu incetul, ca Insusi Domnul ne va ajuta noua.

Postul curat sa-l pazim, pace si dragoste intre voi sa aveti, de Dumnezeu sa va temeti, pe saraci sa miluiti, de pacate sa va caiti. Ca aici, bine vietuind, sa mosteniti viata ce va sa fie, impreuna cu toti Sfintii, cei ce i-au placut Lui, si partasi sa fiti vesnicelor bunatatii. Amin.

ioandrei · Junior 2 Data inscrierii: 20/Feb/2011 Mesaje: 30

Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Ioan Gura de Aur, ca pe cel, pe care il iubeste Domnul, il si cearta.

De vei vedea pe vreun om nedrept si rau, intru indestulare petrecand si intru sanatate, sa nu te minunezi de el, pentru ca a facut si el putin bine, inaintea iui Dumnezeu, si, pentru aceasta, isi ia plata sa aici, iar acolo, va auzi, ca si bogatul: "Tu ti-ai luat cele bune in viata ta, pentru acel bine facut de tine". Iar de vei vedea pe cela ce in dreptate vietuieste, suferind chiar multe primejdii si necazuri, sa-l fericesti pe el, si, ca el, sa ravnesti a fi, pentru ca, aici unul ca acela, se curateste de pacate, iar, acolo, la multa bucurie merge, ca, pe cel pe care il iubeste Dumnezeu, il si cearta.

Pentru ce te tulburi, omule, vazand pe sfinti, in viata, cu necazuri ? Ca acei ce rabda aici necazurile, aceia, intru Cereasca Imparatie, se vor salasui, cu bucurie. Iar, pentru cei ce sunt rai, lacomi, talhari, rapitori, clevetitori si intru indestulare petrec, pentru unii ca aceia, vesnicile osande in foc li se gatesc; cum ar fi si bogatul acela, care in vapaie fiind, ruga pe Avraam, iar Avraam i-a zis: "Tu, fiule, ti-ai luat cele bune in viata ta, iar Lazar, pe cele rele: si pentru aceea, el, aici se mangaie, iar tu te chinuiesti, in vapaie arzandu-te".

Ascultati, insa, ce fel de bine a luat bogatul: bogatie, sanatate, hrana, bauturi multe, vin scump, stapanire, slava si cinste de la toti. Dar Lazar, oare nu a gresit si el ceva ? Cu adevarat, avea si el putine greseli. Asadar, cand bogatul si-a luat cele bune in viata, pentru putinul bine pe care l-a facut, si Lazar asemenea, si-a luat cele rele, pentru putinele lui greseli; de aceea, acum, se desfata, iar bogatul se chinuieste. Drept aceea, fratilor, de veti vedea pe vreun drept suferind, aici, boli si primejdii, sa-l fericiti pe unul ca acela, pentru ca aici, de pacate slobozindu-se, va merge curat acolo, la Dumnezeu. Si, chiar de i se vor si indelunga lui primejdiile, inca, mai mult, i se va inmuiti lui rasplata dreptatii. Ca si dreptul Iov, care fara si prihana a pazit poruncile lui Dumnezeu, cate chinuri n-a luat in trupul lui, aici ! Si pentru ce altceva patimea, fara numai ca, acolo, mai mare cinste sa primeasca ? Iar la altii, rai fiind, chiar daca numai in sanatate ar petrece si nici o primejdie nu le-ar veni, la unii ca acestia, fratilor, si la slava lor de oameni pacatosi, nimeni sa nu ravneasca, ci mai mult, sa planga pentru dansii, ca sabia judecatii se gateste asupra lor.

Drept aceea, nu cela ce incepe bine si face rau pe urma este drept, ci, de va avea cineva sfarsit bun, acela este drept. Ca unii gresesc la aratare, iar in taina mult se pocaiesc si noua ni se pare ca sunt pacatosi, iar, la Dumnezeu, se afla dreptii. Pentru aceea, nu se cade a osandi pe nimeni. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea !

ioandrei · Junior 2 Data inscrierii: 20/Feb/2011 Mesaje: 30

Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Ioan Gura de Aur, despre voia libera a omului.

Pricina pentru care a fost facut omul stapan pe sine, este ca, asa ne-a iubit Stapanul Hristos, sa fim liberi; ca, adica, numai cu voia noastra sa-L iubim si voia Lui sa o facem, iar nu siliti. Ca, si tu nu primesti cu plăcere sa-ti fie sluga cineva, atunci cand il stii pe el legat in obezi, ci cand el, dupa a sa voie, te slujeste si te iubeste pe tine. Apoi, cu atat mai mult, Dumnezeu nu voieste si-i pare rau de rautatile noastre si nu inceteaza, invatandu-ne pe noi, prin Sfintele Scripturi si prin prooroci. Asa si Unul Nascut, Fiul lui Dumnezeu, intrupandu-Se, ar fi putut, adica, sa piarda pe toti cei ce gresesc si se abat de la Dansul; dar nu aceasta iubeste El, ci ca, de voia sa, fiecare din noi sa ne lipim de Dansul. Pentru aceasta, si osanda a randuit-o, dar si Imparatia a fagaduit-o. Ca, adica, singuri sa ne alegem noua insine ori Raiul, ori osanda, fiindca suntem facuti de Dumnezeu, de sine statatori, ca, ori de mantuim, ori de pierim, cu voia noastra sa fie.

Multi zic ca, adica, din firea noastra, suntem maniosi sau desfranati si de aceea, nu putem noi sa ne pazim de acestea. Daca-i asa, atunci spune-mi mie: De te-ai afla furand, sau desfranandu-te undeva si ai vedea pe cineva trecand alaturi, oare ai zice ca de trebuință si din fire faci asa ? Nu, ci indata ai fugi si ai inceta de a face raul acela. Si daca frica omeneasca a putut schimba ceea ce se facea, apoi, cu atat mat mult, nu o va schimba frica de Dumnezeu, Care va sa judece viii si mortii ? Spune-mi mie, dar, cand asupra slugii sale se manie stapanul si-l bate, si ii spune cuvinte rele, pentru ce sluga aceea rabda si nu se razbuna ? Acela rabda, stiindu-se vinovat in fata omului, ci lui Dumnezeu vinovati suntem; pentru aceea, dar, rabda, frate, invinuirile si ocarile si nu te razbuna.

Deci, de credeti in Dumnezeu, fratilor, sarguiti-va sa faceti cele placute Lui. Pentru ca, daca mintea fiecaruia va sta inaintea lui Dumnezeu, atunci rob ii va fi ei trupul. Iar daca cineva isi iubeste trupul, unuia ca acela toate voile lui i se fac si nu va mosteni Imparatia Cerului si nu se va putea mantui. Iar pe noi, invredniceasca-ne Dumnezeu, ca sa facem toate faptele cele bune si sa castigam mila de la Dansul. Ca a Lui este slava in veci, Amin.

ioandrei · Junior 2 Data inscrierii: 20/Feb/2011 Mesaje: 30

Intru aceasta zi, cuvant al lui Atanasie, egumenul Sinaiului, despre aducerea aminte a raului.

Mult poate rugaciunea dreptului, care se ajutoreaza cu fapta. Dar se ajutoreaza, daca cel ce se caieste va incepe a se osteni si roade de pocainta a face. Iar, daca de o parte zideste, iar pe alta risipesti, apoi ce folos va fi ? Fara numai greutate isi dobandeste lui. Ca mare rautate este ca, adica, sa mearga cineva la biserica, avand invidie asupra altcuiva: caci, cum o sa se roage cu o minciuna, zicand la rugaciune: "Tatal nostru, iarta-ne noua greselile noastre, cum ar fi si noi iertam gresitilor nostri ?" O, omule, care graiesti si fara de minte te ostenesti la rugaciune, purtand in inima ta veninul vrajmasului, cum strigi, cu minciuna, la Dumnezeu: "Iarta-mi mie, precum si eu am iertat ?" Oare sa te rogi ai venit, sau ca sa minti ? Oare sa castigi darul, sau manie sa primesti ? Mantuire voiesti sa iei, sau osanda ? Au nu auzi ce spune preotul, in vremea dumnezeiestei Liturghii: "Sa ne iubim unii pe altii", adica sa lepadam toate nedreptatile si asprimile inimii ? Ce faci, omule ? Ingerii slujind, heruvimii cei cu ochi multi acopar Trupul lui Hristos pe Sfanta Masa si serafimii, cei cu sase aripi, canta cantarea intreit sfanta si cu multa frica stau inainte, iar preotul, pentru tot poporul rugandu-se, Duhul Sfant se pogoara si ingerii scriu numele celor ce fara rautate intra in biserica; cum, oare, iubitule, de nu te inspaimantezi ? Sau cum ceri iertaciune, iar tu nu ierti. Ca de nu vei ierta, pe cei ce ti-au gresit tie, nici Domnul nu te va ierta pe tine. Iar de vei ierta, iertat vei fi; si de vei milui, miluit vei fi.

Sa nu zici: "De numeroase ori am iertat pe fratele meu si iarasi rau ma ocaraste si multe rautati asigură asupra mea si nu pot sa-l mai iert pe el". Nu, iubitule, sa nu zici acestea, ci sa te asemeni cu Stefan si cu Iacov, ruda Domnului, si sa te rogi pentru cei ce-ti fac tie rau. Si Stapanului tau, Celui ce a primit moarte pentru noi, sa te asemeni; sa rabzi rautatea si ocara de la prietenul tau, ca sa ti se ierte pacatele cele multe. Sa fugim, fratilor, de pacatul cel amar al aducerii aminte de rau, pentru ca tot pacatul, in scurta vreme, se savarseste si degraba trece, dar pomenirea de rau este o patima cumplita infocata. Ca, cineva, ori umbland, ori sezand, ori sculandu-se, veninul balaurului in inima sa il poarta. Cel ce se lasa cuprins de aceasta patima, nu va mosteni Imparatia lui Dumnezeu si iertarii nu se va invrednici. Ca, pentru acela, nici o fapta buna nu se foloseste, nici postul, nici milostenia; ca pomenirea de rau pe toate le pierde. Deci, de-ti vei aduce darul tau la altar si acolo iti vei aminti de rautate, mergi, mai intai, de te impaca, si, asa, sa-ti aduci darul si primit va fi. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor ! Amin.

ioandrei · Junior 2 Data inscrierii: 20/Feb/2011 Mesaje: 30

Cuvant al Sfantului Anastasie, egumenul din Sinai, pentru a nu osandi.

Sa nu osanditi, zice Domnul, ca sa nu fiti osanditi. Iata ca, pe multi am auzit, zicand: Amarnic mie, cum pot sa ma mantuiesc ? A posti nu pot, chiar daca nu dorm, nu sunt treaz cu mintea, a-mi pazi curatia nu pot, a ma desparti de lume nu rabd, milostenie nu am; deci, nu stiu cum ma voi mantui". Insa eu iti spun tie: "Lasa, si ti se va lasa tie. Iarta, si iertat vei fi. Nu osandi, ca sa nu fii osandit, si, cu acestea, te vei putea mantui. Daca avere aici nu ai, nici trupul nu voiesti sa-ti ostenesti, nu osandi, dar, macar si, cu ochii tai, de vei vedea pe cineva gresind. Solitar Judecator este Dumnezeu, Care va rasplati fiecaruia, dupa faptele lui. Pentru ca cela ce judeca pacate straine, potrivnic lui Hristos este si antihrist se numeste, pentru ca rapeste judecata lui Hristos. Sa nu judecam, fratilor, pe nici unul care greseste, ca sa luam de la Dumnezeu iertare de pacatele noastre. Macar de ai si vedea pe cineva gresind, sa nu osandesti, pentru ca nu stii cum trece viata aceasta. Talharul acela, care a fost rastignit impreuna cu Hristos, ucigas de oameni era, iar Iuda era Apostol al lui Hristos. Insa talharul a intrat in Imparatie, iar ucenicul in gheena.

Macar de ai si vedea pe cineva gresind, sa nu osandesti, ca tu nu stii si fapta lui cea buna. Ca multi au gresit la aratare, iar in taina s-au pocait. Iar noi pacatele lor le-am vazut, dar pocainta lor nu o stim. Drept aceea, fratilor, pe nimeni sa nu osandim, ca sa nu fim osanditi. Dar, mai ales, pe preot sa nu-l osandim, macar de l-ai si vedea pe el gresind ceva; sa nu-i zici lui ca pacatos esti si cu nevrednicie slujesti. Ci, sa te apropii de curata incredere si sa te impartasesti din dumnezeiestile Taine, ca sa dobandesti sfintenia. Pentru ca macar si inger de ar fi acela ce ar aduce Jertfa cea fara de sange, daca te-ai apropia tu cu nevrednicie, chiar ingerul nu te va curati nicidecum pe tine de pacate. Ca, iata, cu adevarat se marturiseste despre Iuda, ca din insesi preacuratele maini ale Stapanului Hristos a primit Painea cea preasfanta, dar, pentru nevrednicia lui, indata, a intrat intr-insul satana. Aceasta spre dovada, sa va fie voua ca, de nu va osandi cineva, neosandit va fi. Si pentru aceasta multi marturisesc. Inca si un barbat oarecare, in randuiala monahiceasca fiind, isi cheltuia zilele sale intru toata nepurtarea de grija. Si, intru lenevire, viata petrecandu-si, de sfarsit s-a apropiat. Si, dupa ce s-a imbolnavit, cu durere de moarte a ajuns la cea de pe urma rasuflare, nicidecum nu se temea de moartea sa ci de trup, se despartea cu toata multumirea, vesel si zambind. Iar fratii si parintii ce sedeau langa el, impreuna cu egumenul, i-au zis lui: "Noi te-am vazut pe tine frate, ca intru nebagare de seama ti-ai petrecut viata ta, de unde iti este tie in ceasul acesta infricosator o astfel de nemahnire si dulce zambire ? Nu stim ! Insa, cu eficacitatea lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, intarindu-te, scoala-te de ne spune noua, ca toti sa stim sa proslavim maririle lui Dumnezeu". Iar fratele, ridicandu-se putin de pe pat, a zis catre dansii: "Cu adevarat, cinstiti parinti, intru toata nebagarea de seama mi-am petrecut viata mea si acum s-au adus inaintea mea, scrise, toate lucrurile mele cele rele si s-au citit. Si mi-au zis mie ingerii lui Dumnezeu: Le sti astea ? Iar eu am raspuns catre dansii: Adevarat, cu incredintare, le stiu, insa, de cand m-am lepadat de lume si m-am calugarit, n-am osandit om, nici rautate asupra cuiva n-am tinut si ma rog ca sa se implineasca cu mine, cuvantul lui Hristos: nu osanditi, ca sa nu fiti osanditi, iertati si vi se va ierta voua. Pe acestea, daca le-ar fi grait, indata, sfintii ingeri au rupt zapisul pacatelor mele, si pentru aceasta, cu plăcere si fara mahnire ma duc catre Dumnezeu". Aceasta zicand, fratele acela si-a dat cu pace sufletul sau Domnului, mult folos facand la toti.

Deci, aceasta auzind-o, fratilor sa ne sarguim a nu osandi, nici a avea pomenire de rau, ca Domnul Dumnezeu sa nu ne osandeasca pe noi, nici sa pomeneasca pacatele noastre.

ioandrei · Junior 2 Data inscrierii: 20/Feb/2011 Mesaje: 30

Acest Sfant Nicon era din cetatea Neapole, cand stapanea acolo Cvintilian dregatorul. Se tragea din tata pagan si din mama crestina si era barbat elegant la chip si ostas viteaz in razboaie, biruind, cu sulita si cu sabia, acolo unde lupta era mai grea si ocrotindu-se cu semnul Sfintei Cruci, cum invatase de la maica sa, incat uimea pe toti cu vitejia ispravilor sale. Deci, intorcandu-se, incununat de biruinte, dintr-un întocmai razboi, a spus maicii sale gandul sau, ca voieste a se boteza si cauta aceasta sa-l indrumeze pe calea crestinatatii si in credinta acestei invataturi. Si era, atunci, vreme de prigoana, impotriva crestinilor, iar preotii lui Hristos si invatatorii dreptei credinte stateau mai mult ascunsi, din pricina urgiei.

Deci, l-a indemnat maica sa ca sa plece spre pairtile Rasaritului, unde, in munti si in insule, se aflau ascunsi multime de preoti si calugari ai Domnului. A calatorit, drept aceea, fericitul Nicon spre partile Constantinopolului si, ajungand in insula Chios, s-a apropiat de un munte si, stand acolo, vreme de sapte zile, se nevoia in post, in privegheri si rugaciuni. Si i s-a vestit lui, noaptea, in vis, de un inger, in chip de preot, ca sa se pogoare la mare si, urcandu-se intr-o corabie, a mers la muntele Ganos. Si, ca din intamplare, i-a iesit inainte episcopul Teodosie, in chip de monah, care era egumen acolo, peste o obste de 190 de calugari. Si de dansul fiind invatat, a primit fericitul Nicon crestinescul Botez, in numele Sfintei Treimi, impartasindu-se si cu Sfintele Taine si s-a facut monah. Iar, trecand trei ani, acelasi episcop l-a hirotonit preot, apoi, si episcop l-a sfintit pe el. Si, dandu-i sarcina de indrumator al tuturor celor 190 de monahi, ce se adunasera in jurul lui, batranul episcop il sfatuia sa plece, din acel munte, in Sicilia.

Deci, dupa sfarsitul episcopului Teodosie, a plecat fericitul Nicon cu cei 190 de monahi ai sai, mai intai, in Mitilene si apoi in Italia, iar, de acolo, dupa ce a ingrijit si ingropat pe maica sa, fericitul s-a dus in Sicilia, asezandu-se la muntele Tauromeniei. Si, ducandu-se vestea despre el, pe noua din fostii lui ostasi, de altadata, i-a adus la adevarata credinta. Deci, a intemeiat, aici o manastire, cu buna randuiala, petrecand viata de folos oamenilor si placuta lui Dumnezeu, cu toata obstea celor 199 de ucenici ai sai.

A aflat si dregatorul Cvintilian cele despre Sfantul si, trimitand indata ostasi, l-a adus la intrebare inaintea lui, cu toti ucenicii. Si nevoind ei sa se intoarca la paganeasca cinstire a idolilor, i-a pus la pamant, i-a sfaramat rau cu rani si, la sfarsit, le-a taiat capetele, iar pe Sfantul Nicon l-au chinuit fara mila si, dupa ce l-au ars cu torte, l-au tarat pe pietrele drumului, in goana cailor, si, zdrobindu-i chipul, i-au taiat limba, apoi si capul cu sabia. Si asa au primit de la Hrisots cununile Mucenicilor. [url=http://www.99poze.ro/p/b72d8d1c175c625681d3272d739d962b.jpg] Proloagele sau Vietile Sfintilor. Luna martie in 23 zile: pomenirea Sfantului Mucenic Nicon

Proloagele sau Vietile Sfintilor. Luna martie in 23 zile: pomenirea Sfantului Mucenic Nicon

[/url]

ioandrei · Junior 2 Data inscrierii: 20/Feb/2011 Mesaje: 30

Bunavestire a Preasfintei, Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria

Iubitorul de oameni si milostivul Dumnezeu, Care pururea poarta grija de neamul omenesc, ca un parinte iubitor de fii, vazand faptura mainilor Sale inrobita si tiranizata de diavolul si trasa spre patimi de ocara si supusa slujirii idolesti, a binevoit si S-a milostivit si a trimis pe Unul-nascut Fiul Sau, pe Domnul nostru Iisus Hristos, sa ne izbaveasca. Iar, daca a voit sa ascunda sfatul Sau, nu numai de satana, ci chiar si de puterile ceresti, a incredintat aceasta taina numai unuia din slujitorii Sai, slavitului Gavriil Arhanghelul.

Deci, l-a trimis pe acesta, mai inainte cu noua luni de nasterea Fiului, la Sfanta Fecioara Maria, din Nazaret, curata fiind ea si vrednica de slujirea aceasta, si, venind ingerul in cetatea Nazaret, i-a zis: "Bucura-te ceea ce esti plina de har. Domnul este cu tine" (Luca, 1, 28).

Fiind mai mult nedumerita, decat inspaimantata. Fecioara Maria se intreba in taina ce poate sa insemneze cereasca salutare. Arhanghelul a inteles-o si a linistit-o, zicand: "Nu te teme, Marie, ca ai aflat har la Dumnezeu. Si iata, vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema, si Domnul Dumnezeu ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau si, imparatia Lui nu va avea sfarsit". (Luca, 1, 3O-33).

Era limpede. Dumnezeu cere Preacuratei sa primeasca a fi mama a Celui mai mare binefacator al lumii: Regele Regilor, Imparatul imparatilor, lui Dumnezeu facut om, Mantuitorul si Viata lumii.

Iar ea a zis: "Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat ?" Si raspunzand, ingerul i-a zis: "Duhul Sfant se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta". (Luca 1, 34-37). La auzul acestor incredintari, Fecioara Maria primeste sa raspunda chemarii lui Dumnezeu si suspinelor lumii, zicand: "Iata, roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau". (Luca 1, 38).

Si aceasta zicand Fecioara, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu S-a zamislit, ca prunc omenesc, prin venirea Duhului Sfant, in pantecele Preacuratei, iar ingerul s-a facut nevazut de dansa. Si asa s-a inceput taina Cuvantului: Fiul lui Dumnezeu, Fiu omului Se face, Dumnezeu S-a facut om, ca pe om sa-l mantuiasca, si cu vrerea si cu randuiala Lui, si pentru a noastra mantuire, Dumnezeului nostru, slava!

luiza · Trimis: 12/04/2011 11:17 Titlul subiectului: